penULTIMUL DAC

...secretul nemuririi este o viaţă de care merită să-ţi aminteşti...

un fel de BIOgrafie

Fotografia mea
undeva pe Terra
Normalitatea într-o lume anormală este, în fapt, nebunie. Nebunia într-o lume anormală este, în fapt, adevărata normalitate / La normalité dans un monde anormal est, en fait, une folie. La folie dans un monde qui est anormal est, en fait, une normalité réelle...

07.01.2024

păsări de pradă
cu ciocuri argintii
sorbesc sângele meu
din titan
diabetic
privesc în oglindă
nu deschid ochii
întunericul poate fi salvare
când îngerii fără zgardă
coboară de pe umeri
în iarba fragedă
pliez simetric aripile
le bag în valiza mea Samsonite
să nu le găsească
demonul din mine
are chef
să zboare

23.09.2022

într-un plan paralel
tangențial plutesc

liniile tale rotunjite
sub voalul diafan
toate mareele aduc
gândurile răpitoare
în triunghiul bermudelor
înconjurat de roze
acoperit de valuri
adorm...
Hypnos îşi înfige lancea

16.07.2021

taci
la început
a fost cuvântul
la urmă va fi
ultima răsuflare
imprimată pe lacrimile
celor care te-au iubit
să nu le spui adio
să le spui pe curând
să ai în mâna dreaptă
pumnalul tău curbat
să ai pe retină
ultimul colț de cer
din care un fluture
negru nocturn
te va conduce
pe ultimul drum
spre lumină

29.12.2020

azi este despre fluturi morți înainte să se nască au fost omizi cândva frumoase verzi frunze frunze frunze frunze devorau zile în șir aveau un vis să-și crească aripi neostenite în nopți obscure învățau mișcări suave prin dans erotic ademeneau femele fertile pline de gânduri voluptoase florile miroseau a tămâie în ultimile amintiri despre dragoste...

13.04.2020

lumina ochilor ei
s-a stins
să fie parte din Lumină
în ziua și ceasul
când s-a născut urmașa ei
a plecat în liniște
la zeul său
mama...

ca azi în fiecare an
o să avem
motiv de bucurie...
motiv de întristare...

25.03.2020

am omorât viul veacuri la rând
ca să trăim
astăzi ne omoară viul
ca să trăiască
și tot ce putem face
e să nu facem nimic
închiși în casele noastre...

16.12.2018

albastru ceresc
4 becuri led
econom ard
în inima mea
umblu noaptea prin păduri
poate mă omoară cineva
în liniște
nu țipa
vecina de jos
are somnul obosit
pășești pe degete
să n-o trezești
mâine e o nouă zi
în care trebuie să fii
tăcut
respiri mii de ani
zădarnic
nu reușești să devii
echilibrat
pe această planetă
pământ
cernoziom tipic argilo-lutos
2 metri adâncime
atât e suficient
pentru un
poem de dragoste...

02.07.2018

Azi e ziua ei, ziua mamei.
Mama a învins... peste ani... toate...
Când era copilă, pe vremea foametei, a învins rămânând în viață. Părinții ei aveau 4 fete, mâncare era din ce în ce mai puțină, iar mama era cea mai slăbuță dintre toate, așa că le hrăneau, în primul rând, pe celelalte 3 surori, ca să fie siguri că scapă măcar cineva... Mama era mielul de jertfă, dar a supraviețuit... și a renăscut... Surorile ei au trecut demult vămile văzduhului, mama încă luptă...
A avut o viață zbuciumată, și-a înmormântat două fiice și un nepot, a trecut peste câteva accidente vasculare cerebrale, a trecut peste toate... și azi e încă în picioare... Mai mică, albită, dar învingătoare...
Mama a clădit și menținut o familie – a crescut 3 copii, 7 nepoți și 5 strănepoți... Sângele ei curge și va curge de acum încolo în venele multor generații de urmași...
Mama va dăinui... pentru că numele ei este DRAGOSTE... și asta le explică pe toate...

1 CORINTENI
1. Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti, şi n-aş avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zângănitor.
2. Şi chiar dacă aş avea darul prorociei şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa, chiar dacă aş avea toată credinţa, aşa încât să mut şi munţii, şi n-aş avea dragoste, nu sunt nimic.
3. Şi chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aş da trupul să fie ars, şi n-aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic.
4. Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate, dragostea nu pizmuieşte, dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie,
5. nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău,
6. nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr,
7. acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul.
8. Dragostea nu va pieri niciodată. Prorociile se vor sfârşi; limbile vor înceta; cunoştinţa va avea sfârşit.
9. Căci cunoaştem în parte şi prorocim în parte,
10. dar, când va veni ce este desăvârşit, acest „în parte” se va sfârşi.
11. Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil, gândeam ca un copil; când m-am făcut om mare, am lepădat ce era copilăresc.
12. Acum, vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea faţă în faţă. Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi cunoaşte deplin, aşa cum am fost şi eu cunoscut pe deplin.
13. Acum dar rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea, dar cea mai mare dintre ele este DRAGOSTEA.

Mama este DRAGOSTEA mea...

07.10.2017
perpendicular
pe orizonturi paralele
alerg
printre frunzele toamnei
după fluturi obosiți
de zborul inutil
încleștat
în mâinile mele
un fileu nou-nouț
hand-made
cusut de mâinile ei
tremurânde
pupilele mărite
trădează esența
tuselor mele
convulsive
mișcări
în scopul menținerii
echilibrului fragmentat
de urmele aripilor
rudimentare...

prin zăpada timpurie
omizile
croiesc drum
spre un viitor
înaripat...

11.05.2017
stranie coincidență...
într-o piață
călăii dau pe gratis
robilor
pâine și circ
în altă piață
un bătrânel fatalist
de foame
nu-și poate ține în frâu
pornirile cărnii
pe 4 kile de cireșe fragede
dă toată pensia
eeeeh
pe rând
una câte una
le omoară
până la următoarea pensie
nu mai e mult...

stranie coincidență...
elucubrez
în somn emfatic
”cireșile nu mor
la noi pe coridor miroase a mâncare chinezească”

21.07.2013
am sunat-o azi pe mama...
mama mi-a zis că mănâncă porumb fiert și că e bine...
mama mi-a zis că îi era dor să-mi audă glasul...
mama intenționa să mă sune, a vrut să-și ia cartelă de reîncărcare la celular, dar la poștă nu mai erau...
mama mă iubește chiar dacă eu sunt nesimțit și o sun atât de rar...
mama mi-a zis că se roagă pentru noi să fim bine...
mama mi-a zis că moșneguțul ei (papa) privește tv-ul și că se enervează din cauza politicienilor...
mama a zis că se mândrește cu fata mea, că e frumosă și deșteaptă...
mama mi-a zis că mă sărută ca Pugaciova (Alla)...
mama mă iubește ca în prima zi...
mama - TE IUBESC !!!!

28.05.2013
eram în 69 vertical/acrobatic
tu erai echilibrista
eu eram clownul
când am căzut pe o latură de orizont
a sunat deșteptătorul
la 7.30
i-am dat un cap în gură alarmei
și ți-am notat în agendă:
să nu uiți să dai cu aspiratorul prin mine...

01.10.2012
(pentru mama)

mama are ochii căprui
senini
în miez de noapte
același fior
o trezește
în fiecare toamnă
își deschide inima
și mă nasc
a câta oară?

gri

02.06.2012
(tristețe-n cromozomi și restul ce mai doare)

plouă tăcut
în orașul dintre ape
lichidul vieții
nu aduce viață
în viața mea

spre seară
îmbrăcat în pijama
plec în mine
să ascult cum crește iarba
gri

28.02.2012
iarna pustie
a amuțit
în interior
poezia, literele
se preschimbă
în imagini documentare
national geographic
privesc
cum se împerechează leii...

să fuți și să iubești
nu e totuna...

 
29.10.2011
mă împingi
în poezie
ca într-o prăpastie
ecoul repetă
tăcerea
mă strigă
pe nume
toamna

06.08.2011
greu aerul
atârnă
între tavan și
covorul meu creț
îmbrac gândurile
în scutece
de unică folosință
să nu am emoții
în cel mai
nepotrivit moment
nu m-ai așteptat
și am murit
câte puțin
în fiecare zi
a evadat din mine
viața
prin gurile de canalizare
coboară albastrul
din cer


28.05.2011
(cu gândul la 77)
în tine
explodez
cu mii de celule
te cuprind
în interior
mi-e dor și
doare
zborul frânt

26.03.2011
ghiocei cresc
pe asfalt
urmele lor
alungă
frigul din mine
șah-mat

16.03.2011
s-au înecat
cuvintele
în mine
prea multă liniște
provoacă
tăceri obeze
mă acoperă
valurile
peste
țara Soarelui-răsare
ca un blestem
robotic
cade
primăvara atomică

27.12.2010

explodez
în vis
lanul cu maci
mă acoperă
milioane de petale
zac însângerate
printre zăpezi
peste
rana adâncă
stoluri de fluturi
adorm

19.12.2010
(cu gândul la 77)
altădată
priveam obsedant
pozele cu tine
acum nici poze
nu mai am
doar
câteva mici
în celularul
cu baterie obosită
de atâtea
romanţe de Spleen
în urechi
bag căştile
am gura plina cu
cranberries
acre-amare
vin pe rând
ode to my family
apoi zombie
şi eu
sunt un zombie
un zombie
care
te iubeşte
pe tine...

19.12.2010
(gânduri crude, necenzurate, neindicate minorilor)
cândva plânsul era evadare...
aici lacrimile nu vin. doare fără lichide. doare pe uscat. aici nu sunt maidanezi pe străzi iar câinii se cacă în pungi de plastic. aici iarba e mai verde ca iarba. aici în case este cald iar de după perete poţi auzi cum se fut vecinii. aici tăcerea o sparge doar scârţâitul podelelor de lemn. aici în prize e curent puţin (doar 110 V) şi mai tot săpunul e lichid. aici nu am cu cine să mă îmbăt ca un dobitoc şi să cânt la miez de noapte "şi trompeţica". aici ninge ca-n poveşti iar copiii nu fac oameni de zăpadă. aici luminile bradului îmi veghează în fiecare noapte somnul. aici veveriţele mănâncă din palmă şi mor de bătrâneţe. aici vânzătorii îţi zâmbesc şi te întreabă ca va?
aici în fiecare zi mi-e dor de voi.
aici în fiecare zi mi-e dor de tine.
aici în fiecare zi mi-e dor de mama...

05.12.2010
(cu gândul la 77)
în cada plină
cu martini
sting lumânarea
struguri prin vene
sub unghii carne
plonjez în tine

24.11.2010
(cu gândul la 77)
trag
în piept fum
tușesc
din piept
miros de cireșe
în tine
gloanțe
cu centrul de greutate
deplasat
spre iubire
trag

07.10.2010
fugi
striga cerul
sub tine
în mocirla
din noroi și sânge
se înecau
gloanțele
nu te-au găsit
acasă
haita ta înjunghiată
îți număra
bătăile inimii
împachetată
în carne și oase
toamna
îți șoptea la ureche
dincolo de singurătate
te așteaptă
viața

02.10.2010
(dedicație mie de ziua mea)
aceeași toamnă
cu 36.6 etern
ziua în care
nimic deosebit
nu se întâmplă
doar unii
îți spun
lma
iar alții
te întreabă
cât
și tu răspunzi
anemic
sntf

23.09.2010
pleacă din mine
trenuri
spre tavan
merg
în 4
labe
de urs
îmi sfâșie
pieptul
virusat
ultimul
escape escape escape escape
gliuk-bug

10.09.2010
(cu gândul la 77)
în tăcere
cade
privirea ta
peste zăpezi
picură
de sub unghii
sânge
roșu pe alb
te iubesc
în
cer
e

22.08.2010
(cu gândul la 77)
toamna
depresii de catifea curg
prin vene
nu mai respir
cu aer
în fiecare dimineață
sub plapuma mea
te strecori
timid
mă săruți
pe retină
corpul tău alb
cu fundal albastru
mă mângâie
încet
deschid ochii
'neața iubire
când ai venit?

09.07.2010
(cu gândul la 77, cu gândul la 443) 
copil mare ce ești
îți spune lumina
zâmbind
ai crescut dar
nu te-ai maturizat
ai crescut dar
nu ai îmbătrânit
te joci cu fata ta
de parcă ați fi de-o vârstă
cântați împreună
pe două voci
bring me to life
îi spui
și îți întinde mâinile
până la soare și înapoi
te iubesc
de un milion de ori
naiv și romantic
te cred
cei care s-au maturizat
dau licențe în
drept și economie
tu încă mai zbori
ca fluturii
te naști în fiecare
primăvară
în fiecare toamnă
când te întreabă
doamna în negru
de ce nu ai îmbătrânit
spui că nu te-ai încumetat
să omori
copilul din tine

30.06.2010
(cu gândul la 77) 
lumină ești
i-am spus
de la zâmbetul tău
înfloresc
florile
îmi plac toate
mi-a spus zâmbind
și imediat au început
să înflorească
rozele

14.06.2010
(cu gândul la 77)
încătuşează-mi inima
de inima ta
închide-mi fluturii
în tine
să nu mai zboare
din iubire în iubire
cu zâmbetul tău
să mă învelesc
pe ochi
în fiecare seară
până în clipa
în care voi lăsa
moştenire
ţie ultima mea răsuflare

02.06.2010
(cu gândul la 77)
torenţial
plouă
peste Atlantic
distanţa amplifică
dorul
îl măsor
în e-scrisori
anulăm
diferenţa de fus orar
în liniştea nopţii
transformăm împreună
două singurătăţi
într-o iubire
de vis
torenţial

29.04.2010
(cu gândul la 77)
nu reprezintă
uitare
tăcerea mea
este
iubirea
rezemată de inimă
în aşteptarea
sufletului pereche

24.04.2010
răstignit
pe un triunghi echilateral
între Prut şi Nistru
alung încă o zi
din viaţa mea
pleci via Roma
în-gheaţă
inima de argint
peste paşii tăi
ieri
mi-am cumpărat
ştergare negre
să mă şterg
pe unghii murdare
de zăpadă
scutur aripile
devin zeu
D-zeu ştie de ce
când vreau să iubesc
te iubesc
pe tine
nu te interesează
plânsul polonezilor
jubileul ruşilor în piaţă
îl înjur
printre dinţi
strecor consoane
rânduri-rânduri scriu
cu gândul la timpul
când mă voi dezbrăca
de dorul tău
pe pământul huronilor
echilateral

09.04.2010
mama e în spital
are inima obosită
doctorii spun
aritmie
Dumnezeu ştie
câte lacrimi
au mai rămas
pentru noi
care nu ştim că
pleoapele au termen
de garanţie

26.03.2010
scurtcircuit
în tine
torni
zero cinci litri
incolor
devii
vulnerabil
scapi
o lacrimă peste
cămaşa ta collin's
scapi
un pumn
în perete
tencuiala te înjură
de mamă
îţi aminteşti
într-un târziu
formezi numărul
ecoul îţi răspunde
abonatul se află
în afară...

19.03.2010
primăvara
pe alei
paşii
vibrează
în aer
un înger
pe cerul
negru
crepuscular

K2

12.03.2010
spre cer
urci
printre furtuni
îngenunchezi
printre zăpezi
te cuprinde
pentru totdeauna
muntele ucigaş
K2

28.01.2010
(doamnei ninsori)
ieri m-a călcat o maşină
lăsându-mă aplicaţie
pe asfalt
alb eram
şi Dumnezeu
m-a aruncat în cer
astăzi m-a călcat un avion
lăsându-mă vapori
printre nori
alb eram
şi Dumnezeu
m-a amestecat cu zăpada
mâine voi odihni
în palma ta
şi va veni primăvara

20.01.2010
în groapa Marianelor
e linişte
nu e nimic
în interior
doar 21 de grame
contează
fiecare foton
trezeşte nedumerire
de ce nu asculţi manele?
de ce nu dansezi în pieţe?
constipatule!
ţipă decibelii virtuali
zâmbesc
le întorc al treilea obraz
ei nu ştiu că
e linişte
în groapa Marianelor

13.01.2010
între mine şi singurătate
doar epiderma
rememorează
atingerile tale
în subconştient
pictez pe cearşafuri negre
cu sânge
îţi murdăresc gloanţele
suspendate
într-o primăvară latentă

05.12.2009
nu totul e piatră cenuşie

după geam
iarna ninge
cu fulgi albi în palmă
fetiţa mea zice
tati mergem la săniuş
are 5 ani
părul valuri
ochii căprui
desenează pe zăpadă
îngeri mici
cu aripi pufoase
zburăm prin noapte
revenim acasă uzi îngheţaţi
ceaiul cald curge
prin vene
adormim...
na-ni-na...

lumina zvâcneşte în tâmple

după geam
iarna nu ninge
cu fulgi albi
în palma copilului
cu ochi căprui
totul e piatră cenuşie

18.11.2009
în colţul dreapta-sus

al cerului
să nu mă cauţi
în corpul gol
pe asfaltul gri
scriu
Dumnezeu mă iubeşte
în fiecare zi
îmi plac fluturii
mai mult decât
oamenii
îi omor
îi pun în insectare
le zâmbesc oval
printre frunze galbene
infecţiile virale
desenează aberaţii

27.10.2009
legendele toamnei

desenează în ochii lui
tăceri zbuciumate
inima de oţel
nu doare
nu pleca
nu te opri
nu carnea ta mă interesează
îi spune
şi broboane grele
de transpiraţie
acoperă aripile fluturilor
ce îşi povestesc
unul altuia
legendele toamnei







Masivul Ceahlău iarna


Stânca Panaghia








Vârful Toaca

08.09.2009
e frig
în mine
te caut
pe străzi
în ochii
a mii de femei
nu te găsesc
nu mă găsesc

text de Sandrina-Ramona ILIE

dedicaţie din locul unde orice cortină cade şi se aude nefiresc de însângerat sufletul...

noaptea asta e altfel. plânsă.
se agaţă cu amândouă infiniturile de tâmplele mele şi cade în gol...
în urma ei o lacrimă ca o dâră argintie.
numai bună de rană adâncă pe suflet.

"fluturii trăiesc doar o zi!"

plâng. pentru prima dată plâng interzis şi râd din suflet fără gratii.

- nu mă privi. sunt caraghios aşa şi timpul trece. îmbrăţişează-mă!
- dar praful de pe aripi?
- lasă-l! nu mai are importanţă dacă atunci când îmi mângâi aripile îmi ştergi zborul. oricum zborul fără tine nu mai are nici un rost.

te privesc. plângi. plângi şi râzi deopotrivă atingându-mi aripile oftând. sfâşii ştiai?
nici nu mai ştiu dacă dincolo de vis te-am cunoscut vreodată. nici nu vreau.
tremur. tremuri şi tu.
doi goi tremurând în noaptea care s-a sinucis. unul cu altul.
unul în altul. unul altuia. îmbrăţişaţi.

- iubitule... mâine?
- iubito ai uitat? repetă după mine...
"fluturii trăiesc doar o zi!"

"FLUTURII TRĂIESC DOAR O ZI!"

eu dac-am trecut pe lângă ziua aceea?

tăcere! se aude un glas de undeva. tac.
în noaptea asta se roagă Dumnezeu!
e prea multă linişte!!!!

17.08.2009
...a adormit în mine

tăcerea
rezemată de un colţ
de inimă
urlă cu glas metalic
lupul de argint
la marginea pădurii
de gheaţă
aşteaptă carnea mea
îmbrăţişarea pămîntului
cu frunze de arţar
mă învelesc pe ochi
în oraşul dintre ape
subteran
tăcerea
a adormit în mine...

08.07.2009
în grădina publică pe o bancă citesc o carte despre insuportabila uşurătate a fiinţei şi cad iar în groapa cu tristeţi...
dacă aş fi fumător - aş fuma 2 ţigări la rând, pe nerăsuflate (hei! pe nerăsuflate nu se poate să fumezi, atunci... pe răsuflate)
şi pentru că nu sunt fumător - nu fumez...
şi pentru că nu fumez, zic - să mănânc o banană, cică face bine (şi poate ies din groapa cu tristeţi)
zis - făcut
stomacul meu - în sărbătoare, eu?... pe dreaq
dacă eram fumător - fumam 2 ţigări la rând, pe (ne)răsuflate
şi pentru că nu sunt - beau o bere blondă
în insuportabilul întuneric din groapa cu tristeţi

04.06.2009
minciuna cauzează tăcere
tac
îţi iert tot ce vrei
dar nu uit
nimic
nu mai contează
după
Jack Daniel's Old No 7
şi
Chişinău Blondă
urmează Maria Blues
la miez de noapte
încerc să mă loghez
username: bring_me_to_life
password: parcurgeri de grafuri

no name sender
mă felicită cu ziua libertăţii

13.05.2009
în amintiri
marea e tot mai azurie
în ochi
tristeţea e tot mai apăsătoare
în inimă
singurătatea se răspândeşte
ca un cancer
devorează iubirea
înghesuită
în ventriculul drept
doare tăcerea

tăcerea doare
în ventriculul drept
înghesuită
devorează iubirea
ca un cancer
singurătatea se răspândeşte
în inimă
tristeţea e tot mai apăsătoare
în ochi
marea e tot mai azurie
în amintiri

10.04.2009
la Chişinău
miroase a flori de cais
cu capul spart
cu pumnul în gură
cu mâinile sucite
această primăvară
on-line destule
motoare de căutare
off-line - doar unul
acelaşi
intimidează primăvara
la Chişinău

09.03.2009
...în aceeaşi lume absentă-prezentă
într-un amestec de stări
inima mai bate...
TUC
îmi ridică corpul de pe scaun
îl verticalizează
pe sufletul agăţat
de un martie în care plouă infernal
(ştia ceva Stănescu)
trec în alte dimensiuni
toţi războinicii
cu lăncile încordate
lovesc tăcerea -
blestemul lumii anormale
într-o lume normală
iubirea este nebunie...